Beneficiar 1

Primaria comunei Baneasa (judetul Constanta) Romania

Adresa: Strada Trandafirilor nr. 101, comuna Baneasa, judetul Constanta, telefon/fax 0241-850150 email: secretariat@primaria-baneasa.ro  website: www.primaria-baneasa.ro  

Descriere Partener:  Comuna Băneasa este amplasata in S-V–ul judetului Constanta, avand urmatoarele delimitari teritoriale: la EST – Comuna Ion Corvin, la VEST – Comuna Lipnita si Republica Bulgaria, la NORD – Comuna Oltina si Ion Corvin, iar la SUD – comuna Dobromir si Republica Bulgaria;
Comuna Băneasa are in componenta urmatoarele sate:

– Băneasa – resedinta;
– Negureni;
– Făurei;
– Tudor Vladimirescu.

Comuna  Baneasa ocupa un teritoriu in suprafata de 608,14 ha compusă din:
327,01 ha suprafaţă intravilan Băneasa;
134,12 ha suprafaţa intravilan Negureni;
64,42 ha suprafaţa intravilan Făurei;
82,59 ha suprafaţa intravilan Tudor Vladimirescu.

La ultimul recensamant efectuat, situatia demografica si structura populatiei era urmatoarea:

Populatia comunei Baneasa se cifreaza la 5353 de locuitori, repartizata dupa cum urmeaza: localitatea Baneasa 3557 de persoane, Negureni 799 de persoane, Faurei 933 de persoane si Tudor Vladimirescu 64 de persoane. Din acestia 2687 sunt femei si 2666 barbati. Din totalul populatiei 1100 sunt de etnie roma.

Forta de munca si somajul: In ceea ce priveste ocuparea fortei de munca, aceasta este concentrata in societatile cu profil agricol, zootehnic, industrial si de constructii. Totalul salariatilor era de 1440.

Caile de comunicatie existente si categoria acestora
Reteaua stradala a comuneii Băneasa  s-a dezvoltat având la baza reteaua de drumuri nationale, judetene si comunale care îl traverseaza.
Reţeaua stradală ,prezintă o schemă neordonată ca trasee şi dimeniuni,axată pe drumul naţional DN3, asfaltat.
Reţeaua de străzi din zona centrală este amenajată, stărzile fiind asfaltate,DJ 391 A din intravilanul loc. Băneasa, fiind asfaltat în întregime.
Localitatea Negureni este axată pe drumul naţional DN3 ce străbate localitatea pe direcţia nord-este spre sud-vest, pe o lungime de cca.2.350,0 ml şi este asfaltat si/sau pavat cu piatră cubică.
Restul de străzi prezintă o formă rectangulară cu sectoare de uliţe ce se întretaie la unghiuri diferite, formând cvartale de locuinţe de dimensiuni şi forma diferite.Aceste uliţe sunt dezvoltate pe pante mari, şi nu sunt amenajate .
Satul Făurei este amplasat pe DC38 asfaltat parţial(pânâ în centrul localităţii) în rest este amenajat prin împitruire spre localitatea tudor Vladimirescu .
Reţeaua de uliţe prezintă o rectangulitate neordonată cu sectoare de drumuri ce se intersectează la unghiuri diferite m, reţea ce nu este amenajată.
Localitatea Tudor Vladimirescu este axată pe drumul communal DC38 ce străbate localitatea pe direcţia nord-vest spre sud , localitatea fiind amplasată pe latura de nord-vest.
Restul de uliţe prezintă o rectangulitate neordonată , sunt neamenajate, care pe timpul ploilor şi a anotimpului rece,devin impracticabile.
Drumurile săteşti (uliţele) existente şi neamenajate, au ampriza variabilă,sunt de pamant,iar în perioada anotimpurilor ploioase,devin impracticabile circulaţiei rutiere. 
Educatie
Învatamânt preuniversitar
– prescolar – 4 gradinite
– primar scoli I – IV – 1 scoala
– gimnazial scoli I – VIII – 3 scoli
– liceal – 1 licee
– scoli de arte şi meserii – 2 scoli .
Instituţii publice
Trezoreria Băneasa;
Notariat public;
Biroul de poliţie Băneasa ;
Dispensar veterinar.
Institutii de cultură
1.Biblioteca Orăşenească ;
2. Cămin Cultural .
Biserici
Biserica ortodoxă Băneasa ;
Biserica ortodoxă Negureni .
Biserica musulmană Făurei .
Sanatate
Reteaua sanitara a comunei Băneasa este compusa din:
Centru de Sănătate ;
Farmacii ( 1 );
Medici de familie ( 3 );
Medici specialisti ( 3);
Medici medicină generală ( 2 );
Cadre medii ( 19  );
Asistenţi comunitari ( 4 ) ;
Mediator sanitar ( 1 ).
Asistenta sociala la nivel local
Consiliul Local si Primarul comunei Băneasa, ca autoritati publice locale, au datoria de a crea conditiile necesare de aplicare si derulare a programelor sociale. Pentru aceasta, autoritatea locală dispune de un compartiment de specialitate  care urmareste realizarea la nivel local a masurilor de asistenta sociala în domeniul protectiei persoanelor cu venituri mici, a persoanelor singure, a persoanelor vârstnice, a persoanelor cu handicap, protectiei copilului si familiei.
Transporturi
Băneasa  reprezinta un nod important în reteaua de drumuri nationale, judetene si comunale:
drumuri nationale: DN3 Băneasa-Constanţa ;
drumuri judetene: DJ 391 A Băneasa-Oltina, DJ 391 Băneasa-Dobromir,
drumuri comunale: DC 38 Băneasa-Tudor Vladimirescu .
Legăturile rutiere ale comunei Băneasa, cu localităţile învecinate se realizează astfel :
Cu loc. Oltina ,prin DJ 391 A (distanţa = 14,1 Km);
Cu loc. Ion Corvin ,prin DN3 (distanţa = 13,0 Km);
Cu loc. Dobromir ,prin DJ 391 ( distanţa = 8,4 Km ) ;
Cu loc. Tudor Vladimirescu ,prin DC 38 (distanţa = 10,0 Km);
Cu loc. Ostrov, prin DN3 (distanţa 34,0 Km).
Posta si telecomunicatii
În Băneasa exista 1  unitati postale cu o gama larga de servicii şi 1 reţea de telecomunicaţii a TELEKOM Constanţa , releul de televiziune , antene reţele VODAFONE, ORANGE .

Industrie
Pe teritoriul comunei Băneasa, sunt următoarele unităţi industriale, depozitare, agricole :
Siloz Băneasa;
Societăţi comerciale cu profil agricol;
Sociatăţi agricole;
Asociaţii familiale cu profil agricol;
R.A.J.D.P. Secţia Băneasa;
Ocolul Silvic;
Punct de valorificare a laptelui Negureni.
Agricultură
Ramura economică dominantă în cadrul comunei este agricultura, ramură ce a dezvoltat sectoarele:
– cultura mare cerealieră şi plante tehnice;
– zootehnie, cu sectoarele: porcine, ovine şi bovine .
Suprafaţa agricolă a oraşului este de 7.861 ,0 ha din care :
– arabil = 5.965,0 ha;
– paşuni = 1.807,0 ha ;
– vii = 89 ,0 ha.
Servicii
Prestări servicii ateliere auto – 2 ;
Prestări servicii morărit – 1 ;
Comert
1. societăţi comerciale cu obiect de activitate comerţ și alimentaţie publică = 27 ;
2. asociaţii familiale cu obiect de activitate comerţ şi alimentaţie publică = 16.
 

Beneficiar 2

Primaria comunei Agigea (judetul Constanta) Romania

Adresa: Strada Bijorului nr. 11, comuna Agigea, judetul Constanta, telefon/fax 0241-738178 email: secretariat@primaria-agigea.ro , website: www.primaria-agigea.ro 

Descriere Partener: Situată la numai 8 km Sud de municipiul Constanţa, comuna Agigea se întinde pe 4528 ha şi este alcătuită din două localităţi rurale, Lazu şi Agigea. Cele două localităţi sunt despărţite de Canalul Dunăre – Marea Neagră

Întinsele suprafeţe agricole aflate pe teritoriul administrativ al comunei au influenţat orientarea economică a localităţii, majoritatea societăţilor comerciale desfăşurând activităţi de comerţ cu produse agricole. Condiţiile de trafic diversificat şi de mare capacitate, Canalul Dunăre – Marea Neagră, linia ferată dublă şi electrificată cu ramificaţii pentru Portul Constanta Sud Agigea şi şoselele naţionale constituie factorii care participă la facilitarea şi deservirea acestor activităţi de comerţ intern şi internaţional astfel încât Agigea poate deveni în viitor un centru comercial de importanţă vitală.

Localitatea Lazu, subordonată comunei Agigea s-a dezvoltat ca centru rezidenţial. Complexul de case alcătuieşte un cartier modern, dotat cu toate utilităţile, accesibil şi liniştit.

În Agigea există în prezent două sanatorii balneare. Sanatoriul T.B.C. este unicul de acest tip din ţară specializat în tratarea tuberculozei osteo-articulare.

Dunele litorale de la Agigea reprezintă o rezervaţie floristică, situată lângă staţiunea zoologică marină «Prof.I.Borcea», la 50 m de Marea Neagră, în judeţul Constanţa, având o suprafaţă de 25 ha. Rezervaţia naturală de la Agigea, declarată ca atare din 1939, este unica rezervaţie de dune nisipoase de pe litoralul românesc. Rezervaţia este reprezentată de un platou de 8-10 m, format prin depunerea nisipului din partea de nord, dinspre un vechi golf marin ocupat în prezent de lacul Agigea. Există peste 120 de specii vegetale specifice, cum ar fi: ridichea de nisip (Cakile maritima), pelinul de nisip (Sachys maritime), rogozul de nisip (Carex arenania) etc. În cadrul rezervaţiei există şi o faună interesantă reprezentată de broasca ţestoasă dobrogeană (Testudo graeca ibera), raritate în fauna României, dar şi Mantis religiosa, Ameles, Saga etc.

Sub aspectul agroclimatic comuna Agigea se încadrează în zona I, cu climă „caldă-secetoasă”. Valoarea ridicată a resurselor termice favorizează cultivarea, în principal, a cerealelor, plantelor tehnice şi industriale dar şi a culturilor de viţăde vie sau culturilor fructifere.

Activitatea economică în Agigea se desfăşoară pe mai multe planuri: activitate portuară în Portul Constanţa Sud – Agigea, trafic de mărfuri şi activitate de producţie în Zona Liberă Agigea, transport de mărfuri pe calea ferată, rutieră şi pe Canalul Dunăre Marea Neagră, industria mobilei, industrie depanificaţie, comerţ, servicii turistice etc.

O activitate importantă desfăşurată pe teritoriul comunei Agigea este şi agricultura (cultivarea pământului şi creşterea animalelor). Se cultivă grîu, orz, orzoaică, floarea-soarelui, porumb, etc şi se cresc vaci de lapte şi oi.

Prin Înaltul Decret Regal nr. 810 a fost înfiinţată Staţiunea Zoologică Marină de la Agigea, iar profesorul Ioan Borcea a fost nominalizat ca director al staţiunii.
Situată pe un teren de 25 ha, pe teritoriul satului Agigea, între Marea Neagră şi lacurile Techirghiol şi Agigea – Ghiol, la 1,5 km de gara (haltă) General Ionescu şi cam la 10 km de oraşul Constanţa, Staţiunea Zoologică, izolată de litoral face azi impresia unei adevărate oaze: numeroase plantaţii de pomi alcătuiesc o insulă verde în mijlocul monotoniei nisipurilor aride. Între scopurile urmărite de această staţiune se rânduieşte mai întâi recoltarea şi cunoaşterea faunei şi florei din apele româneşti ale Mării Negre.

Terenul staţiunii cuprinde o vegetaţie naturală de dune marine. Dunele s-au format prin depunerea nisipului adus de vânt dintr-un vechi golf, ocupat astăzi de lacul Agigea. Pe dune s-a colonizat o vegetaţie caracteristică.

Împrejmuită şi ferită de influenţa factorului biologic (antropozoogen), ea şi-a păstrat aspectul de dună populată de o floră şi o faună specifică şi a reţinut atenţia multor naturalişti, încă de la început.
Colonizarea acestor dune de vegetaţie este influenţată de înalţimea şi expoziţia lor, de mărimea granulelor de nisip, de conţinutul în săruri şi în humus.
În anul 1939, această zonă este declarată Rezervaţie Naturală, fiind unica Rezervaţie de Dune Nisipoase de pe litoralul românesc. Pe baza cercetărilor botanice efectuate în cadrul rezervaţiei au fost identificate peste 120 de specii de plante caracteristice litoralului mediteranean, dar şi celui atlantic şi caspic, multe dintre ele de un mare interes ştiinţific.
Printre rarităţile floristice se întâlnesc: cuişoarele de nisip, varza de nisip, volbura, cârcelul etc. Fauna este reprezentată prin: broaşte ţestoase de uscat, călugăriţe şi diferite insecte de nisip.

După 1989, mai exact în ziua de 28 iunie 1990, staţiunea a revenit în patrimoniul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi a primit numele ilustrului ei fondator, profesorul Ioan Borcea (1879-1936).
Pe teritoriul comunei Agigea se află două obiective de importanţă naţională: Zona Liberă Constanţa Sud – Agigea şi Administraţia Canalelor Navigabile – Agigea.

Acvatoriul portuar este conectat prin intermediul Canalului Dunăre – Marea Neagră în apropiere de Zona Liberă.

În zona de acces al navelor, pe Canal, se acceptă nave cu o capacitate maximă de 5 000 tdw. Incinta 1 ocupă o suprafaţă de 19 hectare şi cuprinde spaţii de depozitare acoperite şi descoperite, deservite rutier şi feroviar; incinta 2 cu o suprafaţă de 10,3 hectare, pentru activităţi industriale şi de producţie;

incinta 3, Terminalul de Containere.

Beneficiind de existenţa infrastructurilor de transport maritim, fluvial, feriviar şi rutier care fac legătura cu diverse surse de aprovizionare şi pieţe de desfacere din Europa Centrală, Bazinul Mediteranean, Orientul Apropiat şi Mijlociu, prin această zonă se derulează un trafic intens de mărfuri care este favorizat şi de existenţa unei linii de Ferry-boat (transport CF) şi terminal Ro-Ro (transport auto).

Promovarea şi dezvoltarea Zonei Libere Constanţa Sud-Agigea în vecinătatea porturilor maritime şi fluviale (Constanţa, Brăila, Galaţi şi Sulina) a fost determinată şi de creşterea deosebită a rolului României, inclusiv a sistemului său de transport, în cadrul spaţiului politic şi economic, Dunăre – Marea Neagră, ca urmare a includerii României în zona de Cooperare Economică a ţărilor riverane Mării Negre.

Beneficiar 3

Primaria municipiului Shabla,districtul Dobrich, Bulgaria

Adresa: Strada Ravno Pole nr. 35, orasul Shabla, districtul Dobrich, telefon: +359 5743 4145, email: obshtina@ob-shabla.org, eu_project@ob-shabla.org  , website: www.shabla.bg  

Descriere Partener:  Municipiul Shabla, care cuprinde 325 de kilometri pătraţi, se află chiar lângă graniţa cu România, la est fiind litoralul Mării Negre, şi face parte din partea sudică a Districtului Dobrudja, având centrul administrativ la Dobrich. Shabla s-a transformat în oraş la data de 27 august 1969. Prima referire oficială la oraşul Shabla a fost făcută într-un document oficial care datează de la 1573. Conform legendelor, pe litoralul Mării Negre din această zonă era construit un conac, deţinut de un anume Aunt Ayshe, de origine turcă, al cărui nume se pronunţa în turceşte „Ayshe abla”. De-a lungul anilor, prima parte a pronunţiei s-a pierdut, rămânând denumirea Shabla. Există, însă, şi alte explicaţii la fel de plauzibile, referitoare la denumirea oraşului. Aceasta este posibil să provină fie de la cuvântul trac „sablum”, care însemna „plin de nisip”, sau „nisipos”, sau poate chiar de la denumirea măcrişului sălbatic, întâlnit destul de des în aceste locuri. Municipalitatea din Shabla gestionează astăzi, pe lângă micul orăşel central şi 15 sate aflate în jur: Bojanovo, Vaklino, Gorichane, Gorun, Durankulak, Ezerets, Zahari, Stoyanov, Krapets, Prolez, Smin, Staevtsi, Tvarditsa, Tyulenovo şi Chernomortsi. Populaţia, conform Institutului Naţional de Statistică era de 5069 persoane în februarie 2011. Shabla a devenit centru municipal după eliberarea Bulgariei, din 1878.      

În antichitate, Șabla a fost o așezare tracică fondată între secolele VI și V î.Hr., fiind cunoscută de către greci sub numele de Karon Limen („Golful carian”), iar mai târziu, aceasta a fost un port roman.
Orașul a cunoscut o perioadă de glorie în faza timpurie a Imperiului Bizantin, ruinele cetății vechi de patru secole putând fi observate și în prezent. În timpul imperiului Otoman, acesta a fost numită Karamanly.

Plaja Shabla se afla la 5 km de oras, servicii de shuttle fiind disponibile.  Principala zona de plaja beneficiaza si de o mare parcare publica, alaturi de bungalouri si spatii de restaurant, active pe perioada verii. 

În jurul municipiului Shabla se află două lacuri protejate, Shabla şi Durankulak, acestea fiind cele mai importante zone umede din Bulgaria. Complexul de lacuri Shabla, aflat la aproximativ 18 kilometri de graniţa Româno – Bulgară şi la 3 – 5 kilometri spre nord de oraşul Shabla cuprinde şi Lacul Ezerets, dar şi Shabla Tuzla, şi se întinde pe 5312,40 hectare.

Cel mai vechi şi mai înalt far din această zonă a Bulgariei, farul de la Shabla, aflat în zona denumită „Capul Shabla”, la doar câţiva kilometri de oraş atrage privirile tuturor vizitatorilor care urmează şoseaua care leagă oraşul Şhabla de pitorescul sat Tyulenovo. Farul de aici a luminat calea navigatorilor pentru mai mult de 1000 de ani, şi continuă să fie funcţional şi astăzi.

Micul sat Tyulenovo se află în apropierea popularei plaje Karmen, la aproximativ 12 kilometri depărtare de oraşul Shabla şi la 30 de kilometri de graniţa cu România. Este cunoscut peste tot în lume datorită zonei stâncoase de coastă, care formează una dintre cele mai frumoase arii protejate din nordul Bulgariei.

Infrastructura de transport este formată din 308 kilometri de drumuri clasa I, adică 27%, 12,5% drumuri clasa a II-a, 68% drumuri clasa a patra, un aeroport pentru operaţiunile agricole, staţia centrală de autobuz, punctul de trecere a frontierei cu România – de la  Durankulak. 

Densitatea totală a reţelei rutiere este de 34,9% – relativ scăzută din cauza gradului redus de urbanizare şi tipului predominant rural de dezvoltare. Există circa 40 de kilometri de reţea de căi ferate şi conexiuni cu calea ferată naţională. 

Drumul internaţional I-9 sau E-87 este partea longitudinală a vechiului traseu costier pe ruta Nord-Sud, sau aşa-numitul traseu Varyag, de la Istanbul către Scandinavia.

Beneficiar 4

Municipiul Berkovitsa (district Montana) Bulgaria

Adresa: Piata Yordan Radichkov no.4, oras Berkovitsa, district Montana, email: kmet@berkovitsa.com  ; telefon: + 359 953 88404, website: www.berkovitsa.bg 

Descriere Partener: Berkovitsa este un oraș stațiune de iarnă, situat în vestul Bulgariei, districtul Montana. Orașul Berkovitsa este situat în partea de munte a nord-vestului Bulgariei și în partea de sud a districtului Montana, partea montană și semi-montană din Munții Balcanii de Vest. Este al doilea oraș ca mărime din districtul Montana, fiind alcătuit din 20 de localități. 

Berkovitsa a fost fondată în timpul tracilor (3000 î.Hr.). Mai târziu face parte din Imperiul Roman. De atunci a fost descoperită o vilă romană în apropierea satului Kalimanitsa, cetatea Berkovitsa, grădina Leskovski și necropola din apropiere, satul Kotenovci, legat de spălarea aurului. Varietatea ornamentelor, armele și monedele găsite sunt stocate în Muzeul Istoric al orașului. Satul s-a dezvoltat semnificativ în timpul primului și celui de-al doilea stat bulgar. Din 1491, centrul orașului Berkovitsa s-a dezvoltat pe un deal. 

Locația, condițiile naturale și climatice fac Berkovitsa un loc de recreere la începutul secolului al XX-lea. Din anul 1974, orașul a fost declarat stațiune turistică națională, cunoscută pentru izvoarele sale minerale cu proprietăți de vindecare. 

Municipalitatea se află într-o zonă situată de-a lungul drumului de la șoseaua națională și trans- națională (II-81 Lom-Montana-Sofia). 

Municipalitățile vecine sunt Varshets, Georgi Damyanovo și Montana. La sud există o frontieră comună cu municipiul Godech, districtul Sofia. 

Teritoriul orașului Berkovitsa acoperă 465.043 km2 (12,8% din teritoriul regiunii și 2,4% din teritoriul raionului). Are o populație de 18.205 persoane, reprezentând 12,6% din populația districtului Montana și 2,2% din cea a regiunii Nord-Vest. 

Din punct de vedere turistic, orașul Berkovitsa are potențial pentru dezvoltarea unor activități ecologice, de recreere, cultural-istorice, rurale, montane, de vânătoare.

Oraşul Berkovitsa este traversat de drumul principal care leagă Sofia de centrul municipiului Montana: 

– drumul II-81 Lom- Montana-Sofia, care leagă portul Lom de raioanele Sofia şi Montana şi traversează drumul internaţional E-79 –graniţa România – feriboat Vidin – Dimovo-Montana-Vratsa- Mezdra-Sofia. Este al doilea cel mai important traseu rutier care deserveşte zona şi o conectează cu interiorul ţării, fiind cea mai importantă arteră de transport pentru municipiu. 

– în partea de nord a municipiului trece drumul I-1 conectat la coridorul de transport transeuropean ETK nr.4-Drezden-Nyurnberg -Praga-Viena/ Bratislava-Gyor-Budapesta-Arad-Constanţa-Craiova-Vidin-Sofia-Solun-Plovdiv-Istanbul. 

Două drumuri de clasa a treia completează serviciile de transport ale municipalităţii: 

– ІІІ-812 / Petrohan-Berkovitsa / – Varshets- / Inferioara Byala Rechka-Stoyanovo, care leagă centrul municipiului Berkovitsa, cu centrul municipalităţii vecine Varshets; 

-III-815/Berkovitsa-Blagovo/ Borovtsi/ Belimel -Montana, care în combinaţie cu drumul III 102/Montana-Belogradchik/ realizează conexiunea dintre municipalitatea Berkovitsa cu municipalitatea vecină Chiprovtsi. 

Aproape o treime dintre drumurile din clasa a doua din zonă trec prin Municipalitatea Berkovitsa, care facilitează în mare măsură comunicarea dintre aşzări în interiorul municipalităţii şi cu municipalităţile vecine.

Transportul feroviar se realizează pe calea ferată Boychinovtsi-Montana-Berkovitsa, de pe linia VII principală de cale ferată Vidin-Boychinovtsi-Mezdra/Sofia. De la gara Boichinovtsi, ramura feroviară conectează districtul oraşul Montana şi centrul municipal din Berkovitza, în partea de sud a zonei. Este o singură cale ferată electrificată, cu o lungime totală de 36 km. Municipalitatea este deservită de gara Berkovica şi staţia de cale ferată care opreşte în satele Bokilovtsi şi satul Borovtsi.