Primaria comunei Agigea

Primaria comunei Agigea (judetul Constanta) Romania

Adresa: Strada Bijorului nr. 11, comuna Agigea, judetul Constanta

telefon/fax: 0241-738178

email: secretariat@primaria-agigea.ro

website: www.primaria-agigea.ro

Descriere Partener: Situată la numai 8 km Sud de municipiul Constanţa, comuna Agigea se întinde pe 4528 ha şi este alcătuită din două localităţi rurale, Lazu şi Agigea. Cele două localităţi sunt despărţite de Canalul Dunăre – Marea Neagră.

Întinsele suprafeţe agricole aflate pe teritoriul administrativ al comunei au influenţat orientarea economică a localităţii, majoritatea societăţilor comerciale desfăşurând activităţi de comerţ cu produse agricole. Condiţiile de trafic diversificat şi de mare capacitate, Canalul Dunăre – Marea Neagră, linia ferată dublă şi electrificată cu ramificaţii pentru Portul Constanta Sud Agigea şi şoselele naţionale constituie factorii care participă la facilitarea şi deservirea acestor activităţi de comerţ intern şi internaţional astfel încât Agigea poate deveni în viitor un centru comercial de importanţă vitală.

Localitatea Lazu, subordonată comunei Agigea s-a dezvoltat ca centru rezidenţial. Complexul de case alcătuieşte un cartier modern, dotat cu toate utilităţile, accesibil şi liniştit.

În Agigea există în prezent două sanatorii balneare. Sanatoriul T.B.C. este unicul de acest tip din ţară specializat în tratarea tuberculozei osteo-articulare.

Dunele litorale de la Agigea reprezintă o rezervaţie floristică, situată lângă staţiunea zoologică marină «Prof.I.Borcea», la 50 m de Marea Neagră, în judeţul Constanţa, având o suprafaţă de 25 ha. Rezervaţia naturală de la Agigea, declarată ca atare din 1939, este unica rezervaţie de dune nisipoase de pe litoralul românesc. Rezervaţia este reprezentată de un platou de 8-10 m, format prin depunerea nisipului din partea de nord, dinspre un vechi golf marin ocupat în prezent de lacul Agigea. Există peste 120 de specii vegetale specifice, cum ar fi: ridichea de nisip (Cakile maritima), pelinul de nisip (Sachys maritime), rogozul de nisip (Carex arenania) etc. În cadrul rezervaţiei există şi o faună interesantă reprezentată de broasca ţestoasă dobrogeană (Testudo graeca ibera), raritate în fauna României, dar şi Mantis religiosa, Ameles, Saga etc.

Sub aspectul agroclimatic comuna Agigea se încadrează în zona I, cu climă „caldă-secetoasă”. Valoarea ridicată a resurselor termice favorizează cultivarea, în principal, a cerealelor, plantelor tehnice şi industriale dar şi a culturilor de viţăde vie sau culturilor fructifere.

Activitatea economică în Agigea se desfăşoară pe mai multe planuri: activitate portuară în Portul Constanţa Sud – Agigea, trafic de mărfuri şi activitate de producţie în Zona Liberă Agigea, transport de mărfuri pe calea ferată, rutieră şi pe Canalul Dunăre Marea Neagră, industria mobilei, industrie depanificaţie, comerţ, servicii turistice etc.

O activitate importantă desfăşurată pe teritoriul comunei Agigea este şi agricultura (cultivarea pământului şi creşterea animalelor). Se cultivă grîu, orz, orzoaică, floarea-soarelui, porumb, etc şi se cresc vaci de lapte şi oi.

Prin Înaltul Decret Regal nr. 810 a fost înfiinţată Staţiunea Zoologică Marină de la Agigea, iar profesorul Ioan Borcea a fost nominalizat ca director al staţiunii. Situată pe un teren de 25 ha, pe teritoriul satului Agigea, între Marea Neagră şi lacurile Techirghiol şi Agigea – Ghiol, la 1,5 km de gara (haltă) General Ionescu şi cam la 10 km de oraşul Constanţa, Staţiunea Zoologică, izolată de litoral face azi impresia unei adevărate oaze: numeroase plantaţii de pomi alcătuiesc o insulă verde în mijlocul monotoniei nisipurilor aride. Între scopurile urmărite de această staţiune se rânduieşte mai întâi recoltarea şi cunoaşterea faunei şi florei din apele româneşti ale Mării Negre.

Terenul staţiunii cuprinde o vegetaţie naturală de dune marine. Dunele s-au format prin depunerea nisipului adus de vânt dintr-un vechi golf, ocupat astăzi de lacul Agigea. Pe dune s-a colonizat o vegetaţie caracteristică.

Împrejmuită şi ferită de influenţa factorului biologic (antropozoogen), ea şi-a păstrat aspectul de dună populată de o floră şi o faună specifică şi a reţinut atenţia multor naturalişti, încă de la început.

Colonizarea acestor dune de vegetaţie este influenţată de înalţimea şi expoziţia lor, de mărimea granulelor de nisip, de conţinutul în săruri şi în humus. În anul 1939, această zonă este declarată Rezervaţie Naturală, fiind unica Rezervaţie de Dune Nisipoase de pe litoralul românesc. Pe baza cercetărilor botanice efectuate în cadrul rezervaţiei au fost identificate peste 120 de specii de plante caracteristice litoralului mediteranean, dar şi celui atlantic şi caspic, multe dintre ele de un mare interes ştiinţific.

Printre rarităţile floristice se întâlnesc: cuişoarele de nisip, varza de nisip, volbura, cârcelul etc. Fauna este reprezentată prin: broaşte ţestoase de uscat, călugăriţe şi diferite insecte de nisip.

După 1989, mai exact în ziua de 28 iunie 1990, staţiunea a revenit în patrimoniul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi a primit numele ilustrului ei fondator, profesorul Ioan Borcea (1879-1936).

Pe teritoriul comunei Agigea se află două obiective de importanţă naţională: Zona Liberă Constanţa Sud – Agigea şi Administraţia Canalelor Navigabile – Agigea.

Acvatoriul portuar este conectat prin intermediul Canalului Dunăre – Marea Neagră în apropiere de Zona Liberă.

În zona de acces al navelor, pe Canal, se acceptă nave cu o capacitate maximă de 5 000 tdw. Incinta 1 ocupă o suprafaţă de 19 hectare şi cuprinde spaţii de depozitare acoperite şi descoperite, deservite rutier şi feroviar; incinta 2 cu o suprafaţă de 10,3 hectare, pentru activităţi industriale şi de producţie; incinta 3, Terminalul de Containere.

Beneficiind de existenţa infrastructurilor de transport maritim, fluvial, feriviar şi rutier care fac legătura cu diverse surse de aprovizionare şi pieţe de desfacere din Europa Centrală, Bazinul Mediteranean, Orientul Apropiat şi Mijlociu, prin această zonă se derulează un trafic intens de mărfuri care este favorizat şi de existenţa unei linii de Ferry-boat (transport CF) şi terminal Ro-Ro (transport auto).

Promovarea şi dezvoltarea Zonei Libere Constanţa Sud-Agigea în vecinătatea porturilor maritime şi fluviale (Constanţa, Brăila, Galaţi şi Sulina) a fost determinată şi de creşterea deosebită a rolului României, inclusiv a sistemului său de transport, în cadrul spaţiului politic şi economic, Dunăre – Marea Neagră, ca urmare a includerii României în zona de Cooperare Economică a ţărilor riverane Mării Negre.